Sport

Nicolae Juravschi

Canoist

Unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a dat Moldova. A cucerit două titluri olimpice la Seoul 1988 în proba de canoe dublu, iar la Atlanta 1996 a adus prima medalie olimpică a Republicii Moldova independente — argint. A fost desemnat cel mai bun sportiv moldovean al secolului XX.

Nicolae Juravschi (n. 8 august 1964, Chircăiești, raionul Căușeni) este unul dintre cei mai mari sportivi din istoria Republicii Moldova, dublu campion olimpic la canoe și, ulterior, om public. Supranumit „leul canoei”, el a adus Moldovei și spațiului ex-sovietic unele dintre cele mai strălucite rezultate în sporturile nautice.

Cariera sportivă

La prima sa participare olimpică, la Jocurile de la Seul, din 1988, Nicolae Juravschi a cucerit, alături de partenerul său Victor Reneischi, două medalii de aur, la probele de canoe dublu C-2 500 m și C-2 1000 m. Împreună au câștigat și opt titluri mondiale între 1989 și 1991, precum și mai multe medalii de argint și de bronz la Campionatele Mondiale. În 1992, neselectat de Echipa Unificată, Juravschi a concurat pentru România la Jocurile de la Barcelona, ajungând în finale.

În 1995 și-a convins fostul partener să revină și să reprezinte împreună Republica Moldova. Comeback-ul a fost încununat de succes: au cucerit argintul la Campionatele Mondiale din 1995 și, mai ales, medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Atlanta, din 1996, prima medalie olimpică din istoria Republicii Moldova independente.

După cariera sportivă

După retragerea din 1996, Nicolae Juravschi s-a dedicat dezvoltării sportului, devenind președinte al Federației de Canoe-Caiac din Moldova. A intrat și în viața politică, fiind ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2011. Prin palmaresul său excepțional și prin activitatea de formare a noilor generații de sportivi, Nicolae Juravschi rămâne un simbol al excelenței sportive moldovenești.

O legendă a sportului

Nicolae Juravschi este unul dintre puținii sportivi care au cucerit medalii olimpice sub mai multe steaguri — al Uniunii Sovietice și al Republicii Moldova. Palmaresul său, cu două titluri olimpice și numeroase titluri mondiale, îl așază printre cei mai mari canoiști ai tuturor timpurilor. După retragere s-a dedicat conducerii sportului moldovenesc, fiind ani la rând președinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova și contribuind la dezvoltarea mișcării olimpice naționale și la formarea noilor generații de sportivi.