România & Moldova
Aceeași limbă, aceeași istorie, același tricolor. Tot ce leagă România de Republica Moldova — și tot ce trebuie să știi ca să treci dintr-o țară în alta.
România și Republica Moldova sunt două state, dar o singură limbă, o istorie comună și, în bună măsură, aceeași cultură. Granița dintre ele este râul Prut, iar de o parte și de alta a lui trăiesc oameni care se înțeleg fără traducător. Această secțiune adună, la un loc, legăturile reale dintre cele două țări și informațiile practice de care ai nevoie — fie că ești din România și vrei să vizitezi Moldova, fie că ești din Moldova și te interesează studiile sau drumul spre România.
Aceeași limbă
Se vorbește românește pe ambele maluri ale Prutului. Din 2023, legislația Republicii Moldova folosește oficial denumirea „limba română", în acord cu Declarația de Independență din 1991.
Același tricolor
Ambele țări au drapel albastru-galben-roșu. Moldova adaugă, pe banda galbenă, stema cu capul de bour — simbolul vechii Țări a Moldovei.
O istorie comună
Aceeași Țară a Moldovei medievală, despărțită în 1812, când Imperiul Rus a anexat teritoriul dintre Prut și Nistru, numit Basarabia. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea cu România.
Credință și tradiții
Ortodoxie, Mărțișor de 1 martie, doină, horă, aceleași sărbători și obiceiuri. Dincolo de graniță, un fond cultural comun, transmis de secole.
Drumul comun și despărțirile
În Evul Mediu, teritoriul de azi al Republicii Moldova făcea parte din Țara Moldovei, principatul peste care a domnit, între alții, Ștefan cel Mare. În 1812, prin pacea de la București, Imperiul Rus a anexat partea de est a principatului, dintre Prut și Nistru, numind-o Basarabia. A urmat peste un secol de administrație rusă.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. Unirea a ținut până în 1940, când, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică a anexat teritoriul și a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În perioada sovietică, limbii române i-a fost impus alfabetul chirilic și o denumire separată.
Pe 31 august 1989 s-a revenit la grafia latină — un moment celebrat azi ca Ziua Limbii Române, „Limba noastră". Doi ani mai târziu, pe 27 august 1991, Republica Moldova și-a declarat independența. De atunci, cele două state și-au păstrat legături strânse, iar din 2014 Moldova are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, urmat în 2022 de statutul de țară candidată.
Podul de Flori
Pe 6 mai 1990, frontiera de pe Prut s-a deschis pentru o zi: mii de oameni din România și din Basarabia au trecut râul, mulți fără acte, îmbrățișându-se și aruncând flori în apă. Evenimentul, repetat în iunie 1991, a rămas în memorie ca „Podul de Flori" — simbolul cel mai cunoscut al apropierii dintre cele două maluri, după decenii de graniță închisă.
27 august 1991
România, primul stat care a recunoscut independența
La câteva ore după ce Parlamentul de la Chișinău a proclamat independența Republicii Moldova, România a recunoscut-o — primul stat din lume care a făcut-o. Relațiile diplomatice au fost stabilite două zile mai târziu, iar Ambasada României, deschisă la Chișinău, a fost prima reprezentanță diplomatică a unui stat în noua capitală, activă din ianuarie 1992.
- 1991Pe 27 august, la câteva ore după proclamarea independenței, România devine primul stat care recunoaște Republica Moldova. Relațiile diplomatice se stabilesc pe 29 august.
- 1992Ambasada României la Chișinău — prima reprezentanță diplomatică a unui stat în noua capitală — își începe activitatea pe 20 ianuarie.
- 2014Se inaugurează gazoductul Iași–Ungheni. În același an, Moldova obține regimul de călătorie fără vize cu Uniunea Europeană.
- 2020Gazoductul ajunge până la Chișinău, conectând rețeaua de gaz a Moldovei la cea a României.
- 2022Republica Moldova devine țară candidată la Uniunea Europeană, cu sprijinul ferm al României.
- 2026Moldova intră în spațiul „Roam Like at Home" al UE — telefonie și internet la tarif național între Moldova și țările europene, inclusiv România.
Legături vii astăzi
Apropierea nu e doar de istorie și de limbă. În ultimii ani, cele două țări și-au legat tot mai mult infrastructura. În energie, gazoductul Iași–Ungheni a fost inaugurat în 2014, iar prelungirea lui până la Chișinău a fost finalizată în 2020, conectând rețeaua de gaz a Moldovei la cea a României. În paralel, interconectarea electrică avansează prin stația de la Vulcănești și linia de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, alături de proiectul liniei Suceava–Bălți, menite să integreze piața de energie de peste Prut în cea românească.
La acestea se adaugă comerțul — România este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova — și legăturile de transport peste Prut, de la punctele de trecere a frontierei la barajul comun de la Stânca–Costești. O particularitate a căii ferate: Moldova folosește ecartamentul larg moștenit din perioada sovietică, diferit de cel european din România, motiv pentru care trenurile sunt mai lente la graniță.
31 august: Ziua Limbii Române
Cea mai puternică legătură dintre cele două țări este limba — și ea își are ziua ei, pe 31 august, sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului. Data nu e întâmplătoare.
Pe 31 august 1989, după Marea Adunare Națională de la Chișinău — la care au participat sute de mii de oameni —, s-a votat revenirea la grafia latină și recunoașterea limbii române ca limbă de stat. În Republica Moldova, ziua este sărbătoare națională din 1990, sub numele „Limba noastră"; din 2023 se numește oficial „Limba Română".
România a adoptat, la rândul ei, Ziua Limbii Române pe 31 august, prin lege, în 2013. Așa se face că aceeași limbă este sărbătorită, în aceeași zi, în două state vecine.
Frontiera
Punți peste Prut
Granița dintre România și Republica Moldova urmează râul Prut. De-a lungul lui sunt deschise traficului internațional nouă puncte de control — șapte rutiere și trei feroviare. Iată trecerile rutiere, dinspre nord spre sud.
în nord
lângă barajul comun de pe Prut
aproape de Iași
unul dintre cele mai circulate
spre sud
lângă Dunăre
pe Prutul de mijloc
Pe calea ferată, principalele treceri sunt Ungheni–Iași, Giurgiulești–Galați și Fălciu–Stoiana. Din martie 2026, la punctele de trecere a fost introdus treptat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) al Uniunii Europene: la prima trecere, documentul de călătorie este scanat și se colectează date biometrice. Verifică starea punctelor și regulile la zi înainte de drum, pe paginile poliției de frontieră.
Solidaritate
Sprijin concret pentru Moldova
Apropierea se vede și în fapte. România este principalul partener al Republicii Moldova pe drumul european și unul dintre cei mai mari susținători ai ei, prin programe în educație, energie și infrastructură.
Burse
În ultimii ani, România a acordat în jur de 10.000 de burse anual — pentru liceu, licență, master, doctorat și rezidențiat.
Grădinițe
Aproximativ 1.100 de grădinițe din Moldova au fost reparate sau renovate cu sprijin românesc.
Transport școlar
Zeci de microbuze școlare donate, în baza acordului de sprijin de 100 de milioane de euro din 2023.
Infrastructură
Proiecte de apă și canalizare în zeci de localități, interconectări energetice și dotări pentru școli.
Cifrele au caracter orientativ și variază de la an la an; sursa este Ambasada României la Chișinău și instituțiile oficiale din cele două țări.
Ghiduri practice
De care parte a Prutului ești?
Ești din Moldova: studii și muncă în România
România oferă anual mii de locuri de studiu — la liceu, licență, master și doctorat — și burse pentru „românii de pretutindeni", categorie care include cetățenii Republicii Moldova. Mai multe universități românești au și extensii deschise în Moldova.
Numărul de locuri, bursele, termenele și metodologia se schimbă de la an la an, așa că verifică întotdeauna sursele oficiale: Ministerul Educației din România (edu.ro), platforma roburse.ro și Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova.
Ești din România: vizitezi Moldova ușor
- Acte: intri cu cartea de identitate sau pașaportul, fără viză.
- Monedă: leul moldovenesc (MDL), diferit de cel românesc, deși ambele se numesc „leu". Ia și ceva numerar.
- Telefon: din 2026, Moldova face parte din spațiul „Roam Like at Home" al UE — apeluri, mesaje și internet la tarif național între Moldova și țările UE, inclusiv România.
- Cum ajungi: cu mașina prin Iași (vămile Sculeni sau Albița–Leușeni), cu avionul din București, cu autocarul ori cu trenul.
Cetățenie & acte
Mulți cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenie română — implicit, europeană. Legea română prevede posibilitatea redobândirii cetățeniei pentru persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor, precum și pentru descendenții acestora.
Reținem doar atât, ca punct de plecare informativ. Procedurile, actele și termenele se modifică, iar autoritatea competentă este Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Pe acest portal nu oferim consultanță juridică — pentru pași concreți, consultă sursele oficiale de mai jos.
Resurse
Surse oficiale
Pentru informații care se schimbă — burse, acte, taxe, condiții de trecere a frontierei — verifică întotdeauna direct la sursă.
Notă: informațiile despre studii, cetățenie, monedă și trecerea frontierei au caracter orientativ și se pot modifica. Înainte de a lua o decizie, confirmă datele pe paginile instituțiilor oficiale din România și din Republica Moldova.
Întrebări frecvente
Întrebări frecvente despre România și Moldova
Se vorbește aceeași limbă în România și în Republica Moldova?
Da, în ambele țări se vorbește limba română. Din 2023, legislația Republicii Moldova folosește oficial denumirea „limba română", confirmând ce stabilise Declarația de Independență din 1991.
Au România și Moldova același drapel?
Ambele au un tricolor vertical albastru-galben-roșu. Moldova adaugă, pe banda galbenă, stema de stat cu capul de bour, simbol al vechii Țări a Moldovei.
Pot intra în Moldova cu buletinul (cartea de identitate)?
Da. Cetățenii români pot intra în Republica Moldova cu cartea de identitate sau cu pașaportul, fără viză. Condițiile se pot schimba, așa că verifică sursele oficiale înainte de drum.
Cât costă roaming-ul telefonic în Moldova?
Din 2026, Republica Moldova face parte din spațiul „Roam Like at Home" al Uniunii Europene. Asta înseamnă apeluri, mesaje și internet la tarif național între Moldova și țările UE, inclusiv România, fără costuri suplimentare.
Cum pot studia în România dacă sunt din Republica Moldova?
România oferă anual locuri de studiu și burse pentru „românii de pretutindeni", inclusiv cetățenii moldoveni, la nivel de liceu și universitate. Pentru numărul de locuri, termene și metodologie, consultă edu.ro și roburse.ro.
Ce monedă se folosește în Republica Moldova?
Leul moldovenesc (MDL), diferit de leul românesc (RON). Cardurile sunt acceptate în orașe, dar e bine să ai și numerar pentru piețe și sate.
Care țară a recunoscut prima independența Republicii Moldova?
România. Pe 27 august 1991, la câteva ore după ce Parlamentul de la Chișinău a proclamat independența, România a recunoscut Republica Moldova — primul stat din lume care a făcut-o.
Câte puncte de trecere a frontierei sunt între România și Moldova?
Nouă puncte deschise traficului internațional de-a lungul râului Prut — șapte rutiere (printre care Albița–Leușeni, Sculeni și Galați–Giurgiulești) și trei feroviare.
Când este Ziua Limbii Române?
Pe 31 august, sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului. Data marchează revenirea la grafia latină din 1989; în Moldova e sărbătoare națională din 1990, iar România a adoptat-o prin lege în 2013.
Descoperă Republica Moldova
O țară la o noapte de drum de București — aceeași limbă, vin excelent și locuri puțin știute.