Raionul Basarabeasca

Raionul Basarabeasca este situat în partea de sud a Republicii Moldova și aparține Regiunii de Dezvoltare Sud. Reședința sa este orașul Basarabeasca, important nod feroviar dezvoltat în jurul căii ferate care leagă centrul țării de sudul Bugeacului și de Ucraina. Este unul dintre cele mai mici raioane ale republicii ca suprafață și populație, învecinându-se cu raioanele Cimișlia și Leova, cu unitatea teritorială autonomă Găgăuzia și cu Ucraina.

Geografie

Teritoriul se întinde în zona de câmpie a Bugeacului, cu relief domol, ușor vălurit, și un climat mai cald și mai secetos decât în nordul țării. Suprafața raionului este de aproximativ 295 km², iar populația, conform recensământului din 2014, era de circa 23.012 locuitori, cu o densitate de aproximativ 78 de locuitori pe km². Populația cunoaște un declin demografic accentuat. Componența etnică este diversă: alături de moldoveni trăiesc comunități de ruși, găgăuzi, ucraineni și bulgari, ceea ce conferă raionului un caracter multietnic specific sudului Moldovei.

Economie

Economia raionului este în mare parte agricolă, dominată de cultura cerealelor, a florii-soarelui și a viței-de-vie, favorizate de solurile fertile și de clima caldă. Un rol istoric major l-a jucat transportul feroviar: gara Basarabeasca a fost mult timp unul dintre cele mai importante centre feroviare din regiune, în jurul căruia s-a format și s-a dezvoltat orașul. Activitățile de prelucrare a produselor agricole și micul comerț completează economia locală.

De văzut

Caracterul aparte al raionului ține de moștenirea feroviară și de mozaicul etnic și cultural al așezărilor sale. Bisericile satelor, casele tradiționale și obiceiurile comunităților conlocuitoare reflectă întâlnirea mai multor tradiții în această margine sudică a țării.

Istoric

Așezarea Basarabeasca s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea odată cu construirea căii ferate care lega Chișinăul de sudul Basarabiei și de porturile dunărene, gara devenind rapid un punct strategic de tranzit. În perioada interbelică localitatea a făcut parte din România, iar după 1944 a fost integrată în RSS Moldovenească, unde a primit statut de oraș. Mozaicul etnic al raionului este rezultatul colonizărilor și migrațiilor succesive din zona Bugeacului, unde de secole conviețuiesc moldoveni, bulgari, găgăuzi, ucraineni și ruși. Așezat la hotar cu Găgăuzia și Ucraina, raionul Basarabeasca rămâne o poartă de legătură între centrul Moldovei și stepa Bugeacului, cu o identitate marcată profund de istoria căii ferate.