Ceramica tradițională

Olăritul este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri practicate pe teritoriul actualei Republici Moldova, cu rădăcini care coboară până la civilizația Cucuteni-Tripolie, vestită pentru ceramica sa pictată de acum aproape șapte milenii. Vasele descoperite în siturile arheologice de pe aceste meleaguri uimesc și astăzi prin eleganța formelor și prin spiralele lor desenate cu o siguranță desăvârșită. De-a lungul secolelor, lutul ars a rămas materialul de bază al gospodăriei țărănești: oale pentru fiert, ulcioare pentru apă și vin, străchini, blide, sfeșnice și jucării pentru copii au ieșit din mâinile olarilor de la sat.

Centre meșteșugărești

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea funcționau zeci de vetre de olari, mai cu seamă în fostul ținut al Orheiului. La 1894 se cunoșteau centre la Cinișeuți, Iurceni, Văscăuți, Mîndra, Frumoasa, Hodinești și Păulești. La Cinișeuți, în raionul Rezina, satul întreg trăia din olărit — sute de familii erau angajate în acest meșteșug — fiind renumit pentru ceramica neagră, obținută prin arderea înăbușită, fără oxigen, care dădea vaselor o culoare metalică, lucioasă. Astăzi acest meșteșug a devenit extrem de rar, cu doar câțiva păstrători ai tehnicii rămași în viață.

Tehnici și ornamentică

Ceramica moldovenească se distinge prin două mari familii: vasele smălțuite, viu colorate, și ceramica nesmălțuită ori neagră, mai arhaică. Olarul frământă lutul, îl modelează la roată, îl lasă să se zvânte, apoi îl decorează și îl arde în cuptoare tradiționale. Ornamentele florale, spiralele, brâiele și motivele zoomorfe sunt aplicate cu cornul ori cu pensula. Fiecare vatră își are paleta și formele proprii, transmise din tată în fiu, astfel încât un cunoscător poate recunoaște după un singur vas locul în care a fost lucrat.

Prezent și valorificare

Meșteșugul supraviețuiește astăzi grație unor olari dedicați, cum este Vasile Goncear de la Hoginești, care a adunat o impresionantă colecție de obiecte și organizează anual un mare târg al olarilor, și grație „Bâlciului olarilor” de la Iurceni, unde meșteri din Moldova și România își expun lucrările. „Ruta Ceramicii”, un traseu turistic cu obiective răspândite în mai multe raioane, leagă muzee, ateliere și situri arheologice, invitând vizitatorul să descopere arta lutului. Olăritul rămâne înscris în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, o mărturie vie a continuității culturale pe aceste meleaguri.