Cumetria

Cumetria este petrecerea care urmează botezului unui copil, un obicei de o vechime considerabilă în satul moldovenesc, prin care familia își cinstește nașii și își întărește legăturile cu comunitatea. Denumirea vine de la „cumătru” și „cumătră”, termenii prin care părinții copilului și nașii își spun unii altora după botez, instituind între ele o înrudire spirituală respectată cu mare grijă. A fi cumătru însemna, în lumea satului, o legătură pe viață, aproape la fel de puternică precum cea de sânge.

Originea și sensul

Deși petrecerea ca atare nu are temei canonic, ea continuă un obicei foarte vechi: după slujba de botez, comunitatea se aduna la o masă comună, inițial cu caracter de agapă creștină, în curtea bisericii sau în apropiere. La început, aceste mese erau fără joc, fără băutură și fără bani puși pe masă — totul se rezuma la bucuria duhovnicească a primirii unui nou creștin. Cu timpul, cumetria s-a mutat în casa părinților și s-a transformat într-un ospăț de sine stătător, prilej de bucurie pentru întreaga familie lărgită.

Cum se desfășoară

Spre deosebire de botez, la care putea veni oricine dorea, la cumetrie se invitau de regulă doar oamenii însurați, rude apropiate și prieteni de familie. Oaspeții veneau adesea cu daruri în alimente — brânză, ouă, grâu sau făină — iar pe masă nu lipseau sarmalele, zeama, plăcintele și carnea, însoțite de vin de casă. Petrecerea însemna urări de sănătate și noroc pentru prunc, închinarea darurilor către nași, cântec, joc și voie bună până târziu în noapte. Nașii deveneau, prin acest ritual, ocrotitorii spirituali ai copilului.

Astăzi

În satele și orașele Moldovei cumetria rămâne un eveniment important al vieții de familie, deși s-a modernizat: tot mai des se ține în localuri, cu zeci ori sute de invitați, muzică live și daruri în bani pentru cei mici. Glasuri din partea Bisericii avertizează uneori asupra fastului exagerat și a întrecerii în cheltuieli, amintind că rostul sărbătorii este bucuria primirii copilului în comunitate, nu etalarea bogăției. Dincolo de forme, cumetria păstrează un nucleu de solidaritate și de înrudire spirituală care a ținut laolaltă satul moldovenesc de-a lungul generațiilor, întărind acea rețea de relații în care fiecare familie avea cumetri și fini, legături ce se prelungeau și asupra copiilor și nepoților, transmise mai departe ca o adevărată moștenire de neam.