Portul popular

Portul popular moldovenesc este o adevărată carte de identitate a satului, prin care, odinioară, se citeau vârsta, starea civilă și locul de obârșie al fiecăruia. Costumul tradițional din spațiul Moldovei se remarcă prin păstrarea unui număr mare de elemente arhaice — comparativ cu alte zone folclorice românești, aici s-au conservat în mare măsură forme vechi de îmbrăcăminte, ceea ce îi conferă o valoare etnografică deosebită.

Costumul femeiesc

Piesa centrală a portului feminin este ia — cămașa de pânză albă, încrețită la gât, cu mâneca tăiată din umăr (cămașa cu altiță) sau prinsă în clini, bogat ornamentată cu broderie pe piept și pe mâneci. Femeile din Moldova au creat un număr impresionant de modele, păstrând totuși dispunerea caracteristică a cusăturilor. Peste poale se poartă catrința, o țesătură dreptunghiulară de lână, de obicei închisă la culoare, înfășurată în jurul taliei, cu variante locale: catrința neagră, cea cu vrâste ori cea cu flori.

Costumul bărbătesc

Portul bărbatului cuprinde cămașa albă, lungă, strânsă cu un brâu țesut sau cu un chimir de piele, ițarii ori pantalonii de lână, căciula de miel și sumanul ori cojocul pentru vremea rece. Și aici broderia, deși mai sobră decât la femei, marchează gulerul, pieptul și mânecile cămășii, dând costumului eleganță și demnitate.

Ornamentică și prezent

Brâul și bârneața completează costumul: brâul, lat de 8-12 centimetri și lung de circa doi metri, se înfășoară de mai multe ori în jurul taliei, în timp ce bârneața, mai îngustă și mai lungă, are un rol cu precădere decorativ. Motivele — florale, geometrice, solare — și cromatica fiecărei zone dau costumului particularitatea sa, transmisă din generație în generație. Astăzi portul popular se poartă mai ales la sărbători, hramuri, nunți și spectacole folclorice, iar ia a cunoscut o adevărată renaștere ca simbol identitar, purtată cu mândrie de tineri. Meșterițele care mai cos cămăși după tipare vechi păstrează vie o moștenire ce leagă Republica Moldova de întreg spațiul cultural românesc. Colecțiile muzeale, expozițiile de port popular și interesul tot mai mare al tinerilor pentru ia autentică contribuie la conservarea acestui tezaur vestimentar, în care fiecare cusătură povestește despre răbdarea, gustul și sufletul celor care l-au creat.