Ca să înțelegi Moldova de azi, ajută să știi câteva repere. Iată istoria țării, pe scurt.
Principatul medieval
Țara Moldovei a fost întemeiată în secolul al XIV-lea și a ajuns unul dintre cele mai puternice principate din Europa de Sud-Est. Apogeul a venit sub Ștefan cel Mare, care a domnit aproape o jumătate de secol, între 1457 și 1504, a obținut victorii militare împotriva otomanilor și a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri. După moartea lui, principatul a intrat treptat sub influență otomană.
Basarabia
În 1812, Imperiul Rus a anexat partea de est a principatului, dintre Prut și Nistru, numind-o Basarabia. A rămas sub administrație rusă peste un secol, cu o politică de rusificare, dar populația și-a păstrat limba și tradițiile.
Unirea și perioada sovietică
În 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. În 1940, în urma pactului dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, regiunea a fost anexată de URSS, care a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Au urmat industrializare, dar și deportări, foamete și o nouă rusificare, inclusiv impunerea alfabetului chirilic limbii române.
Independența
Pe 27 august 1991, Republica Moldova și-a declarat independența. Primii ani au fost marcați de conflictul din Transnistria și de dificultăți economice. Din 2014, țara are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, iar din 2022 statutul de țară candidată.
Repere pe scurt
- secolul XIV: întemeierea Țării Moldovei
- 1457-1504: domnia lui Ștefan cel Mare
- 1812: anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus
- 1918: unirea cu România
- 1940: anexarea sovietică
- 1991: independența Republicii Moldova
De ce contează pentru un turist
Această istorie explică de ce se vorbește românește pe ambele maluri ale Prutului, de ce vezi arhitectură sovietică în Chișinău și de ce mănăstirile au trecut prin atâtea transformări. Mai mult în secțiunea de istorie.
Urme ale istoriei pe care le vezi azi
Trecutul Moldovei nu e doar în cărți. Cetățile de la Soroca și Tighina amintesc de principatul medieval; mănăstirile ctitorite de domnitori sunt încă active; iar bulevardele largi, blocurile și monumentele din Chișinău vorbesc despre perioada sovietică. Chiar și limba spune o poveste: revenirea la alfabetul latin în 1989 a fost un moment-cheie al redeșteptării naționale. Iar muzeele din capitală, de la cel de istorie la cel de etnografie, leagă toate aceste epoci într-o singură poveste. Cu aceste repere în minte, fiecare loc pe care îl vizitezi capătă un alt înțeles.
