Literatură

Grigore Vieru

Poet · 1935 – 2009

Unul dintre cei mai iubiți poeți din Republica Moldova, cunoscut atât pentru poezia pentru copii, cât și pentru lirica sa profundă. A devenit un simbol al renașterii naționale și al apropierii culturale dintre cele două maluri ale Prutului.

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, județul Hotin – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost poet, scriitor și militant pentru limba română și pentru identitatea națională, una dintre cele mai iubite voci ale literaturii din Basarabia. Născut într-un sat aflat la acea vreme în România, astăzi în raionul Briceni, dintr-o familie de țărani, el a devenit un simbol al renașterii naționale moldovenești.

Cariera literară

A absolvit școala din satul natal, apoi liceul din Lipcani, în 1953. A debutat editorial în 1957 cu o plachetă de versuri pentru copii, „Alarma”, apreciată de critica literară. Poezia lui Grigore Vieru se caracterizează prin imaginea sacră a mamei, prin atașamentul față de natură, de glia natală și de limba română. Printre lucrările sale de referință se numără volumele „Mama”, „Numele tău”, „Aproape” și „Un verde ne vede”, precum și influentul „Abecedar”, prin care generații întregi de copii au descoperit scrisul în limba română.

Moștenirea

Grigore Vieru a fost unul dintre liderii mișcării de renaștere națională din Basarabia, la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, militând pentru revenirea la grafia latină și pentru afirmarea identității românești. Versurile sale, multe dintre ele puse pe muzică, au devenit cântece cunoscute pe ambele maluri ale Prutului.

În ianuarie 2009, poetul a fost grav rănit într-un accident rutier lângă Chișinău și a încetat din viață două zile mai târziu, la 18 ianuarie. Dispariția sa a fost resimțită ca o pierdere națională. Astăzi, Grigore Vieru este comemorat prin festivaluri, statui și instituții care îi poartă numele, rămânând unul dintre cei mai prețuiți poeți ai neamului românesc.

Un simbol al renașterii naționale

Dincolo de operă, Grigore Vieru a fost o conștiință a neamului, prezent la marile adunări naționale de la Chișinău din anii 1989–1990, care au cerut revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române. A fost membru de onoare al Academiei Române și laureat al numeroase premii literare pe ambele maluri ale Prutului. Poeziile sale, traduse în zeci de limbi, continuă să fie studiate în școli, iar cântecele compuse pe versurile sale rămân parte din tezaurul muzical al spațiului românesc.