Colțunași

Colțunașii sunt o preparare tradițională din aluat fiert, asemănătoare cu plăcintele mici sau cu varianta răsăriteană a găluștelor umplute, foarte răspândită în bucătăria moldovenească. Sub formă de semilună sau de pătrat închis bine pe margini, ei ascund în interior o umplutură care poate fi dulce sau sărată, ceea ce îi face potriviți atât pentru felul principal, cât și pentru desert. Numele lor vine de la forma de „colț", iar în Moldova reprezintă unul dintre acele preparate de casă care adună familia în jurul mesei.

Cum se prepară

Aluatul se face din făină, apă sau lapte, ouă și un strop de sare, frământat până devine elastic și neted. Se întinde subțire cu sucitorul, apoi se decupează în rondele sau pătrate, în mijlocul cărora se așază umplutura. Marginile se lipesc cu grijă pentru ca aluatul să nu se desfacă în timpul fierberii. Colțunașii se fierb în apă cu sare până se ridică la suprafață, semn că sunt gata, apoi se scurg și se servesc.

Umpluturile sunt foarte variate. Cele sărate folosesc brânză de vaci, cartofi, varză călită, ciuperci sau carne tocată. Variantele dulci se prepară cu brânză dulce, cu vișine, cireșe, prune sau cu magiun de prune. Colțunașii cu brânză se servesc de obicei cu smântână, iar cei dulci cu zahăr și unt topit ori cu smântână îndulcită. Mărimea lor poate varia mult, de la cei mici, cât o îmbucătură, până la cei mari, care țin loc de fel principal de mâncare.

Când se mănâncă și rolul cultural

Colțunașii apar adesea la mesele de duminică și la întâlnirile de familie, fiind un preparat care presupune muncă și răbdare, dar care răsplătește din plin. Variantele cu fructe de sezon, precum vișinele de vară, sunt așteptate cu nerăbdare an de an, fiind unul dintre acele gusturi care marchează trecerea anotimpurilor. În posturi, gospodinele pregătesc colțunași de post, cu cartofi, varză sau ciuperci, fără ouă în aluat, pentru a respecta rânduielile bisericești fără a renunța la bucatele dragi.

Dincolo de gustul lor, colțunașii au și o dimensiune socială: prepararea lor este adesea o activitate comună, la care iau parte mai multe generații, bunicile învățând nepoatele cum se întinde aluatul și cum se lipesc marginile. Acest ritual domestic face din colțunași un simbol al ospitalității și al căldurii căminului moldovenesc, un fel de mâncare modest ca ingrediente, dar bogat în semnificații. Indiferent de umplutură, ei rămân un preparat care adună familia laolaltă și care păstrează vie tradiția bucatelor făcute în casă, cu mâinile și cu răbdarea celor dragi.