Zeamă

Zeama este supa tradițională emblematică a Moldovei, o ciorbă de pasăre acrișoară și aromată, considerată de mulți leacul universal împotriva oricărei suferințe, de la răceală până la oboseală sau mahmureală. Limpede, gustoasă și revigorantă, zeama este una dintre cele mai iubite bucate ale moldovenilor, un fel de mâncare modest, dar plin de savoare, care încălzește atât trupul, cât și sufletul.

Cum se prepară

Zeama se face din carne de găină sau de cocoș de țară, fiartă la foc mic împreună cu legume: morcov, ceapă, ardei gras, pătrunjel și uneori cartofi. În supă se adaugă tăieței de casă, făcuți din aluat de ouă întins subțire și tăiat fin, care îi dau consistența caracteristică. Elementul definitoriu al zemei este însă borșul, adică zeama acră obținută prin fermentarea tărâțelor de grâu, care îi conferă gustul acrișor specific.

La final, zeama se drege cu verdeață proaspătă din abundență, mai ales leuștean, care îi dă aroma inconfundabilă, dar și mărar și pătrunjel. Unele gospodine adaugă și un ou bătut ori smântână pentru a o face mai catifelată. Secretul unei zeme bune stă în carnea de pasăre crescută la curte, în borșul de calitate și în mâna de leuștean pus generos, fără de care zeama nu ar fi cu adevărat zeamă.

Când se mănâncă și rolul cultural

Zeama se servește pe tot parcursul anului, fiind nelipsită de la mesele de duminică și de la praznice, unde deschide de obicei șirul felurilor de mâncare. Ea este socotită mâncarea care „pune omul pe picioare", recomandată celor bolnavi, celor obosiți și, în mod special, celor care au petrecut prea bine în seara dinainte.

În cultura populară moldovenească, zeama are statutul de fel de mâncare național, asociat cu căldura casei și cu grija mamei sau a bunicii. Despre ea se spune adesea, cu umor, că „pune mortul pe picioare", atât de mare este faima ei de a reda puterea și pofta de viață. Aroma ei de leuștean și gustul acrișor de borș sunt printre cele mai puternice amintiri culinare ale moldovenilor de pretutindeni, evocând duminicile petrecute acasă. Mai mult decât o simplă supă, zeama este un simbol al ospitalității, al tradiției și al sufletului bucătăriei autohtone, un fel de mâncare care unește generații în jurul aceleiași mese.